Dacă tu ai dispărea
Dacă tu ai dispărea,
Într-o noapte întunecoasă,
Eu m-aș preface într-o stea,
Zeița mea frumoasă.
Dacă tu ai dispărea,
Într-un miez de toamnă,
Eu m-aș preface în strop de ploaie,
Tandra și blânda mea doamnă.
Dacă tu ai dispărea
De pe pământ,
Lumea ar fi un pustiu
Bântuit de vânt.
De dorul tău eu m-aș topi
Și m-aș preface în floare,
Lângă tine atunci eu m-aș simți
Raza ta de soare.
Căci tu ești tot ce am mai sfânt,
Ești ca o lumânare
Ce arde veșnic pe pământ,
Dragostea mea cea mare.
poezie de Vladimir Potlog (18 octombrie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- poezii despre vânt
- poezii despre toamnă
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre ploaie
- poezii despre noapte
- poezii despre lumânări
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
1 Simona Negru [din public] a spus pe 7 octombrie 2011: |
| deci pur si simplu ador poeziile tale...incanta-ne in continuare... |
2 Vladimir Potlog [autorul] a spus pe 3 noiembrie 2011: |
| ms mult simona |