Lacrimile mele la început de toamnă
Lacrimile mele de care tu ai râs de-atâtea ori
Se-nalță și dispar azi într-un loc străin
În mări sau în oceane, sau poate sus în nori...
Cât mi-aș dori ca tu să-nveți să zbori
Să te salvezi de gustul de venin
Să-mi fii iar dulce ca odată și plină de culori
Și-n părul tău sălbatic să văd sute de flori
Și slab privirii tale din nou să mă închin
Și sclav al mângâierii să-ți fiu până în zori
Totul e vis frumos pe care îl omori
Știi lacrimile mele ce le-am trimis spre nori
Mă duc și eu cu ele
Și-aștept să-nveți să zbori.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan

Votează! | Copiază!
1 Vladbalan [din public] a spus pe 5 septembrie 2009: |
| E trist ...tot ce se intampla dar nu stiu de ce am ajuns sa iubesc sa sufar din iubire pentru tine.Nici eu nu inteleg ce spun... |
2 Jewel of four souls [din public] a spus pe 5 septembrie 2009: |
| Salut, Vlad. Bine ai revenit. Nu stiu cine esti, nici cine o fi domnisoara aceasta (Madalina se numeste? Oare?!) dupa care tot plangi si suspini, pe care o iubesti in continuare si in acelasi timp o urasti si inca mai suferi dupa ea. E bine ca-ti ineci lacrimile in versuri si nu in altceva; e un lucru constructiv si creativ, insa ar trebui sa incerci sa te aduni cumva, sa-ti revii totusi. Nu poti continua astfel mult timp. Deci ori va impacati (ceea ce ar fi, poate, ideal), ori isi vede fiecare de drumul sau in viata. Tu stii cum e mai bine pentru tine si ce sa alegi. Oricum, versurile tale sunt dragute, chiar frumoase; ar trebui sa le aprecieze si ea. |
3 Vladbalan [din public] a spus pe 5 septembrie 2009: |
Multumesc mult...stii Jewel eu as vrea ca lumea sa fie precum visez dar stiu ca nu se poate.Si imi place sa stiu ca toti am fost facuti sa avem un suflet pereche...sunt oarecum si un bun crestin...consider ca corect in fata lui Dumnezeu este sa am o fata si numai una.Totusi nu pot sa iau dragostea ca pe o obligatie...eu iubesc ca asa sunt eu![]() ![]() ![]() |
4 Jewel of four souls [utilizator înregistrat] a spus pe 5 septembrie 2009: |
| Da, Vlad, multi ar vrea sa fie lumea asa cum viseaza ei; dar chiar nu se poate. Si da, s-ar putea ca fiecare sa avem undeva un suflet pereche. Daca domnisoara aceasta de acum este cea potrivita tie, foarte probabil ca lucrurile se vor indrepta intr-un viitor apropiat, atat pentru tine, cat si pentru ea. Daca nu ea iti este predestinata, atunci trebuie sa ai rabdare si sa nu mai suferi dupa aceasta domnisoara, pentru ca o sa apara si cea care ti se potriveste, odata si odata, la un moment dat, cand nici nu te astepti... Si totul va fi, sper, bine. Deci, nu dispera! Ai toata viata inainte. Petrece-o intr-un mod cat mai placut, asa cum iti place tie (in poezie, spre exemplu - e un refugiu destul de potrivit). |
5 Vladbalan [din public] a spus pe 6 septembrie 2009: |
| Pai as vrea sa se indrepte lucrurile dar nu stiu...Azi imi spune ca ma iubeste iar peste un timp se poarta cu mine ca cu un necunoscut sau mai rau.Nu stiu ce se va intampla dar nu regret... |
6 adinagabriela [din public] a spus pe 9 decembrie 2009: |
| ... of Doamne...cata suferinta emana....cata durere...cum poate fi ceva atat de dureros atat de frumos ... Scri inceribil de frumos...uneori poeziile tale transmit atata durere...si alteori...atata dragoste.... Foarte complicata iubirea...dar atat de frumoasa...iubirea adevarata, profunda...e asa de greu de gasit... |
7 VladBalan [din public] a spus pe 10 decembrie 2009: |
| Ai dreptate este foarte complicata ...dar ea este esenta vietii. |
