Suferind din dragoste
Candela aprinsa sub cer aduna agonie
Si ingeri se aduna in juru-i si soptesc
C-asa a fost mereu si-n veci sa fie
Sa sufere cei ce iubesc.
Sub ploaie de spini se-nchina fiinta
In fata dragostei si pune juramant
Ca-si va purta trairea si constiinta
Si nu va sti s-asculte suferinta
Si totul o sa-i fie o mana de pamant.
Candela aprinsa sub cer aduna agonie
Si ingeri se aduna in juru-i si soptesc
C-asa a fost mereu si-n veci sa fie
Sa sufere cei ce iubesc.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Votează! | Copiază!
