Lăuntrica dorință
Mă doare timpul pe care îl aștept,
Mă doare așteptarea...
Timpului nu-i pasă de ești sau nu deștept,
Și îți rezervă provocarea.
Mă dezbracă florile unde cântă mierea,
Taine șoptesc frunzele în așteptarea vremii...
Dezgolit în trupul ce-și scrie acum durerea,
Peste care cade rugăciunea serii.
Mai senin astăzi, mai mult ca ieri și mâine,
Cerul meu de vise de cristal
A avut dorințe celeste și păgâne,
Din adânc venit și ajuns la mal.
Soarbe dimineața tristețea din ființă,
Acum nu mai am de ce să mă grăbesc...
Una am avut... o singură dorință
Și cerul a-mplinit-o pământesc.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.