Mi-e dor de tine, Adriana!
Privesc din nou, tristă cum pleci,
Și, mă întreb: "A câta oară?"
Azi, te petrec de pe poteci;
Dar, știu că vei veni la vară.
Aș vrea s-opresc timpul în loc,
Aș vrea să pot, să-l dau-napoi.
Iar noi, două, s-avem noroc,
Măicuța să fie cu noi.
Departe ești, dar, te descurci,
Însă, aș vrea să nu mai pleci.
Să nu mai stai printre străini,
Să nu fi nevoită să suspini.
Rămâi cu mine, Adriana,
Fără tine, e pustiu seara.
Mama, iată, ne-a părăsit
S-a dus și nu a mai venit!
Eu pe aici, tu-n altă parte,
Multi km ne desparte.
Mama-i la Domnul cel iubit,
De-acolo, nimeni na venit!
poezie de Georgeta Nedelcu din Cenușa unui suflet! (14 noiembrie 2003)
Adăugat de Georgeta Nedelcu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.