Soartă!
Speranțe, idei sau vise,
Sunt de mult, de vremuri ninse.
Au rămas doar niște gânduri...
Azi, am mulți prieteni singuri.
Încă n-am pe față riduri,
Însă, sunt plină de gânduri...
Ce mai viață, ce mai soartă!
Singurătatea mă poartă.
Frumoasele mele vise,
De soartă mi-au fost ucise.
Acum am rămas pe gânduri,
Cu ochii pe-aceste rânduri...
poezie de Georgeta Nedelcu din Cenușa unui suflet! (15 martie 2001)
Adăugat de Georgeta Nedelcu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.