Instrumentele de tortură sunt bune, deoarece asigură locuri de muncă, atât fierarilor, cât și călăilor...
Instrumentele de tortură sunt bune, deoarece asigură locuri de muncă, atât fierarilor, cât și călăilor...
citat celebru din Karl Marx
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Nu cunoaștem unde a fost publicat prima dată acest citat. Dacă știi, poți trimite o semnalare.
Cartea "Insemnari despre romani" de Karl Marx este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar
1 Vedetot Ion [utilizator înregistrat] a spus pe 11 martie 2013: |
| ...și groparilor! |
2 M. Arin [din public] a spus pe 11 martie 2013: |
| Ba asigură locuri de muncă și unor așa-ziși scriitori. Aceștia își pot tortura cititorii cu scrierile lor, mai dureros decât Inchiziția... |
3 Daniel Greceanu [din public] a spus pe 12 martie 2013: |
| Un comentariu care are o inocenta caragieliasca, dar si rolul germinator al traditiei. |
4 Vedetot Ion [utilizator înregistrat] a spus pe 12 martie 2013: |
| Și "criticilor literari", li se atribuie un loc de muncă... Aceștia devin însă repede șomeri, fără aportul "așa ziși(lor) scriitori"! |
5 M. Arin [din public] a spus pe 12 martie 2013: |
| Cine mai "atribuie" azi locuri de muncă, Ioane? Criticii literari trăiesc modest, lăudându-i pe cei valoroși și criticând plevușca. dacă ar proceda invers ar trăi și mai confortabil, din punct de vedere material. Cunosc eu niște genii locale care, dacă ar avea servici, și-ar da leafa pe trei luni, numai să vadă în ziar o cronică bună la cărțoaiele lor... |
6 Vedetot Ion [utilizator înregistrat] a spus pe 12 martie 2013: |
| Marinică, scriitorii locali nu dă doi bani pe comentariile noastre, te rog din inimă crede-mă, pentru ei suntem zero barat, omule. Te strufoci degeaba, "cărțoaiele" lor sunt bine cotate prin revistele locale și nu numai. Caută și te vei convinge. |
7 M. Arin [din public] a spus pe 12 martie 2013: |
| Vedeioane, Cunosc bine psihologia scriitorilor "locali". Cunosc și cărțoaiele lor scoase în tiraje "amețitoare" de două sute de bucăți, pe banii primăriei sau, mai grav, pe banii economisiți din amărâtele lor pensii. Tirajele cărțoaielor se distribuie astfel: o treime se trimit pe la critici și reviste, ecourile fiind aproape nule. o a doua treime se împarte, gratis, pe la prieteni, pe la doamne și domnișoare excitabile pe bază de autografe. ultima treime tronează falnic în biblioteca autorului, între Goethe și Eminescu. Pe cărțoaiele astea nimeni nu dă doi bani, de aceea rămân nevândute. Toate cărțoaiele astea mor după prima ediție. E cea mai clară dovadă a unui mesaj ratat. Sunt bine cotate în revistele literare? Care reviste? Niște foi volante trase și ele pe banii primăriei de niște pensionari "iubitori de cultură"? Ei le scriu, ei se laudă între ei, ei le citesc. Mai nou, a apărut moda adăugatului pe net. Cred ei că o prostie, dacă va fi citită și în America, nu mai este prostie. Fals. Mediocritatea e mediocritate. Aici și oriunde și în vecii vecilor. Amin |
8 Vedetot Ion [utilizator înregistrat] a spus pe 13 martie 2013: |
| Marine, într-o mână ai dreptate, dar în cealaltă, nu. Scriitorii "locali", sunt cu un pas înaintea criticilor de ocazie (ex., noi doi). Ei scriu, fiecare cum știe și cum poate, publică, treaba lor unde, când și cum. Interesant e că muncesc și ne dă și nouă o felioară de pâine. Dacă n-ar exista ei, noi, am crăpa de foame. Una, la mână, a doua, ei ne pun pe noi în mișcare, ne stimulează hormonii spirituali. Drept urmare, dacă "ăștia" nu ar fii, noi, eu, Vedetot Ion, tu, M.Arin ș.a. ar trebui să-i inventăm, altfel și eu și tu ș.a. nu am avea cui să ne arătăm mușchii literari. |
9 Alice Moldoveanu [din public] a spus pe 21 octombrie 2015: |
| Felicitări domnule Vedetot Ion, sunteți un om curajos. I-ați dat domnului M.Arin o lecție usturătoare. Mă bucur că există oameni ca dstră. Unii prea se cred moțul pământului. |
10 Agamemnon [din public] a spus pe 21 octombrie 2015: |
| Vedetot scrie: "scriitorii locali nu dă doi bani pe comentariile noastre" Scriitorii nu dă! Ceva mai jos: scriitorii ne dă și nouă Dezacordurile zgârie timpanul omului educat! |