Spaima reintegrează, prin cunoașterea morții, pe om în cosmos. E o anticipare a procesului morții, care consistă tocmai în această risipire a ritmurilor corporale în ritmurile cosmice. Conștiința individuală se desprinde din contingent și devine conștiința cosmică. Detașat de cotidian, omul trăiește drama lumii, drama inexistenței timpului psihologic.
Ion Biberi în Thanatos: Psihologia morții
Adăugat de Alexandra A

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.