Lenin l-a apreciat mult pe Tolstoi, ca pe un mare artist.
Lenin considera că moștenirea artistică a lui Tolstoi,
pe care în acea vreme o cunoștea doar "o infimă minoritate chiar și în Rusia",
va deveni după revoluția socialistă un bun al celor mai largi mase ale poporului.
Șapte ani după ce Lenin a scris aceste rânduri,
a fost înfăptuită Marea Revoluție Socialistă din Octombrie,
iar opera marelui artist Tolstoi a devenit un bun al întregului popor sovietic,
care pe drept cuvânt, se mândrește cu el,
considerându-l drept unul dintre cei mai geniali fii ai săi. |
Herr Metallicus
Desigur,
Tolstoi nu l-ar fi iubit pe Lenin.
El avea avere mare la Lisa Polana.
Pe moșiile boierești ale Rusiei țariste
mujicii mureau de foame,
în vreme ce Lev scria "Învierea".
Ceea ce nu pricepeți voi românii,
fie că sunteți din metal sau din mămăligă,
este că Revoluția din Octombrie
devenise inevitabilă,
Atât de grave și ireconciliabile
ajunseseră contradicțiile
din sociatatea rusă
din vremea respectivă.
La fel a fost și în Germania
anilor treizeci.
Pe mine m-a adus la putere
poporul german,
prin vot liber și corect,
Metallicus.
Și știi de ce?
Pentru că neamțul
se săturase de circul,
hoția, impostura și ineficiența
unei democrații de paradă.
Așa cum o să vă săturați și voi,
urmașii lui Traian,
de giumbușlucurile intens mediatizate
(pe banii voștri!)
ale noii voastre clase politice,
alcătuite preponderent
din hoți cu figuri luminoase,
trecuți prin urne purificatoare
odată la patru ani...
Și atunci
veți scoate iar la concurs
postul de dictator.
Dar concursul acesta
va fi iar trucat,
ca toate concursurile voastre
românești.
Și veți pune iar
pe post de dictator,
un papă lapte
cu origine sănătoasă,
sau o hahaleră
care a cotizat serios la partid.
Care o să vă dicteze așa frumos
că o să vă apuce iar râsul.
Și veți da fuga
la cimitirul din Săpânța,
unde la voi se râde cel mai bine.
Tolstoi,
asemenea tuturor marilor clasici ruși,
a descris cu măiestrie
zbuciumul sufletesc,
dar și mizeria socială
a epocii sale.
Comuniștii ruși au exploatat ideologic
acest nesecat filon literar.
La fel au făcut comuniștii români
cu Caragiale (Curat, murdar, coane Fănică!),
cu Coșbuc (Noi vrem pământ!)
și chiar cu Eminescu (Împărat și proletar).
Deși, politic vorbind,
Eminescu corespunde dreptei creștine,
deci ar fi ajuns un bun legionar.
Să știi Metallicus,
că Tolstoi
n-ar fi scris frumos
nici despre mine.
Chiar dacă
"Război și pace"
a fost romanul preferat
al vieții mele.
Într-o zi,
voi românii o să vă deșteptați,
(conform imnului vostru),
surprinzător,
în așa măsură,
încât veți pricepe
că nici eu, nici Lenin,
și nici măcar Stalin,
n-am fost niște idioți...
Dar până atunci
veți continua
să vă bălăciți
în mocirla suficienței voastre levantine,
ferm convinși
că le știți pe toate.
Somn ușor! |