Vis mahmur
Toamna ne umpluse odaia cu zori
o bute de vin am golit în răstimp
și-am plecat după iarnă prin noroi
(mereu ne e dor de un alt anotimp)
la cvadrică - un cal și trei dulăi
am pornit în sus pe drumul greu
îngerii - fie ei buni sau răi
sunt conțopiștii lui Dumnezeu
n-avem iarnă-acum - ne-au spus răstit
abia găsirăm ceața asta deasă
ați băut prea mult sau v-ați țicnit
duceți-vă dracului acasă
calu-n jos trăgea pe îndelete
îl plesneam din când în când cu biciul
rău ne doare capul
ne e sete
și la șapte-ncepem iar serviciul.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.