Singură și-al nimănui în gură de canal
mortea-n catacombe sumbre și-n suflete stinghere plânge
căci și milă ea are de ce-i ce sunt umili și părăsiți
betoane umede-n pereții întunecați, ele parcă dau lumină
la suflete-nghețate, ce stau prin grote sprijiniți-n calde țevi
poezie de Viorel Muha (ianuarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.