Vecinatatea destăinuirilor
Ceața s-a ridicat,
de pe eventualitate,
și vârfurile strigă
bucuriile simple.
Orașul este o oglindă
atentă, pentru că vrea să știe tot.
Ideile au ferestrele deschise
și cuvintele stau cu coatele pe pervazuri.
Parcă aș trăi într-o grenadă,
căreia i s-a scos cuiul de siguranță,
în vecinătatea destăinuirilor.
Trecerea prin denumiri
este o întârziere, o siluire.
Privirea pipăie înțelesul
și răbdarea trimite înainte o furtună
de încercare.
Așa poți cunoaște o zi,
care ți se cuvine, ajunsă
în altă parte.
Renunțarea este sinonimă cu orice,
cu oricine, oriunde,
oricând.
poezie de T. Constantin Georgescu
Adăugat de T. Constantin Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru T. Constantin Georgescu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi poezii despre viață, poezii despre oraș, poezii despre idei, poezii despre cuvinte, poezii despre cunoaștere sau poezii despre bucurie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.