Liniștea Toamnei
timpul câteodată își scutură pletele, obosit
în răsărituri și apusuri îl vezi încă, zâmbind
dulcele tău chip rămâne a mea amintire
pe versurile lui Eminescu și-n povestire
fire de raze din soare de clipe
sunt picuri de iubire binevenite
o lacrimă din colț visător de geană
picură liniștită din vară-n-toamnă
alunecă încet într-un râu liniștitor
încă în vis strigând și sperând cu dor
este lungă și cu speranță toamnă-n câmpie
te aștept aici, încă-ntr-o seară târzie
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Viorel Muha. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.