Agonie
Plouă agonic în noaptea de Paște,
și eu mă simt mai necredincios
decât Toma.
Prin zidurile casei ploaia-și croiește
o cale aidoma.
Tencuiala clădirii se sparge
în stropii acizi
de ploaie fierbinte,
și apa în mine se scurge
din ceruri morminte.
Fulgerul aspru pe cer făurește
lumină din lumina
nesperatelor credințe.
Natura întreagă amorțește
pierdută-n dorințe.
Și tunetul bate ca toba
spărgându-mi timpanele
reci.
Privesc căldura din sobă
pe-o scară în beci.
Plouă agonic în noaptea celestă,
dar eu nu mai simt umezeală
prin găuri,
doar vocea-mi răgușită și tristă
răsună prin hăuri.
poezie de Ionuț Popa din Valuri (21 mai 2007)
Adăugat de Ionuț Popa

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- citate de Ionuț Popa despre lumină
- poezii despre ploaie
- citate de Ionuț Popa despre ploaie
- poezii despre tristețe
- citate de Ionuț Popa despre tristețe
- poezii despre prăpăstii
- citate de Ionuț Popa despre prăpăstii
- poezii despre noapte
- citate de Ionuț Popa despre noapte
- poezii despre natură
- poezii despre dorințe
- citate de Ionuț Popa despre dorințe
1 tipa [din public] a spus pe 20 ianuarie 2011: |
| Nici eu nu mai simt umezeala prin gauri. |
2 Ionuț Popa [autorul] a spus pe 20 ianuarie 2011: |
| Dacă s-au scurs anii, vă înțeleg. |