Sunt prea lucidă
Evei
Invoc Iubirea, căprioară încolțită de haitele incertitudinii
Cât de sonor răsună un vid interior,
Ca o iluzie izbita de zidul unei certitudini!
Ploi răzlețe mă spală de spaime atavice,
Sentimente nude aleargă zălude, creând ecou
Drogul speranței mă-nvaluie dulce... Dar,
sunt prea lucidă pentru vise...
Le alung!
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din volumul de versuri Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.