Vântul părea că nu mai bate, nu mai mișca nici o buruiană uscată, dar era încă viu și ardea obrajii tineri, ca o flacără nevăzut de subțire. Câteva zile so...
Vântul părea că nu mai bate, nu mai mișca nici o buruiană uscată, dar era încă viu și ardea obrajii
tineri, ca o flacără nevăzut de subțire.
Câteva zile soarele nu se arătă din bolta sură și neclintită. în lumea aceea mohorâtă, nu-i venea
nici unui fecior de la coarnele plugului să cânte; întinderile lanurile, luncile, dealurile păreau, nu
știu cum, ca de fier. Parcă toate răsuflau încă a iarnă.
Ion Agârbiceanu în File din cartea naturii
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.