Ascunsele comori
Tu lași lumina-nveșnicită
Să ardă-ntr-un vremelnic ciob,
Nu într-o candelă-aurită,
Ci-n cel de bunăvoie rob.
Ascunzi comori în vas de humă
Neprețuit și ne-nțeles,
Nu-n erudita lumii "spumă"
Și nici în cei de neam ales.
Îți pui pecetea bucuriei
Pe sufletul neprefăcut
La isprăvirea datoriei,
Răsplată binelui făcut.
Saturi cu-a Ta bunăvoință
Pe-al celui slab apărător,
Ce cu aleasă chibzuință
De pace e făuritor.
Cei strămutați în măreție
Ca stelele-or luci-n văzduh,
C-a Ta slăvită-mpărăție
O dai celor săraci în duh.
poezie de Olivia Pocol din volumul de versuri Apusul unei crizanteme (29 ianuarie 2022)
Adăugat de Olivia Pocol
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Olivia Pocol. [Vezi poezii despre sărăcie, poezii despre suflet, poezii despre răsplată, poezii despre pace, poezii despre comori, poezii despre bucurie sau poezii despre apărare
1 Girel Barbu [utilizator înregistrat] a spus pe 23 februarie 2023: |
| Iată o nouă descoperire poetică. Felicitări și succes! |
2 Olivia Pocol [autorul] a spus pe 23 februarie 2023: |
| Vă mulțumesc cu respect și prețuire. Sănătate și numai bine vă doresc! |