Iubitei

Ca și primordială lege
Dintru a cărei mistice esențe
Natura-i lasă să-și dezlege
Puterea vie-a unicii ei fețe

Iubirea-i versul nemuririi,
Poem sublim de 'naltă elocință,
O taină hărăzită-a firii
Ce-nnobilează sensul de ființă.

Însă în totul ce există,
Când îți lipsește cineva, se pare
Că viața poate fi și tristă,
Că-ți poate da și lacrime amare.

Și greu e drumul vieții cărei
Povara-i o ființă ce-ți lipsește,
Tu ești a clipei fiecărei
Un dar, ce-nsemnătatea-mi dezrobește.

poezie de din revista Luceafărul de seară Botoșani (5 decembrie 2022)
Adăugat de George Ciprian BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Votează! | Copiază!

Distribuie

 

Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.


Comentariu

Numele (obligatoriu)

Adresa de e-mail (nu e publicată, este important să fie scrisă corect)

Dacă ai cont în Forum, este valabil și pentru comentarii sau alte facilități. Autentificare »

Comentariul trebuie să aibă un ton civilizat și să se refere la subiectul citatului, altfel va fi șters. Pentru mai multe informații despre criteriile pe care trebuie să le respecte comentariile, citiți Regulamentul.

Pentru a discuta despre alte lucruri decât cele care respectă tematica acestei pagini, se poate deschide un subiect în Forum.

♥ Cum pot ajuta?

Discuții similare în Forum

[Lecturi] O carte inedită în literatura română by Vedetot Ion 14 March 2024, 13:31:44
[Administrare] Incompetență, sau complicitate? by Vedetot Ion 05 February 2024, 11:27:56
[Administrare] Răspuns: Considerații by Atena Dumbravă 12 October 2023, 17:14:17
[Administrare] Răspuns: Considerații by Girel Barbu 03 October 2023, 12:57:41
[Administrare] Rog eliminare texte by Girel Barbu 24 October 2022, 11:05:31
Mai multe în Forum »

Fani pe Facebook