îmbătat
de schizofrenia paranoică mă întreb
ce-i cu capul meu de pe umeri
îl țin aplecat spre sfârșitul zilelor
însorite sau ploioase până la final
în scâncetele amare și pletele cărunte
aștept soarele să ardă în febre groaznice
mă uit în mirosul de acid clorhidric
liniștit în garderoba mea de pupături
umede călite cu fluxuri de nebunie
când reușesc să mă despart
de acea stare de frenezie lunatică
călătoresc zdrobit de pasiuni
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.