Noaptea, bând la pavilionul de vest al Templului Fahua
În dumbrava Jeta,
lângă pavilionul dinspre asfințit,
turnăm amândoi în cupe
vinul înțelepciunii.
Se lasă o ceață albăstruie,
râul lăpăie la praguri,
luna e strălucitoare,
florile învăluie fereastra.
Mai e mult până când
vom fi beți -
ne privim unul pe altul,
n-am albit încă de tot.
poezie de Liu Zongyuan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Liu Zongyuan. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.