Accent nocturn
Din somn te strig s-apari, dar nu te-arăți
și-un cuib eu îmi clădesc din ierburi mute
când pagini de durere nasc fântâni
numai ecuatorul tău s-asculte.
Și-amurguri curg prin fața casei mele,
iar eu în primordială companie
citesc poeme vechi de Eminescu
și ți le dedic pe toate ție.
Din depărtare îți ador icoana
în fir de seară curgător - te pipăi
prin vraja marilor calpestre trec ca caii
fermecătorii, anii noștri. Uită-i!
poezie de Dănuț Cepoi din Din volumul "Picături de memorie", Editura Armonii Culturale
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.