Boala
Trist, trist slăbit de boala îndelungată;
Monotone, monotone zile și nopți care vin și se tot duc.
Copacii s-au înveșmântat în mantii de umbră;
Ultimele orhidee adăpostesc stropi reci de rouă.
Ouăle depuse-n cuiburi pe vremea când am căzut la pat
S-au transformat în păsărele care și-au luat demult zborul.
Viermele, care zăcea nu demult ascuns în gaura lui,
S-a transformat în greiere cântând pe creanga unui copac.
Cele patru anotimpuri revin întotdeauna:
În natură nimic n-are odihnă,
Nici măcar pentru o clipă.
Numai în adâncul inimii unui om bătrân
Durerile-s mai tinere decât erau pe vremuri.
Vezi și următoarele:
- poezii despre copaci
- poezii despre zile
- poezii despre zbor
- poezii despre viermi
- poezii despre tristețe
- poezii despre tinerețe
- poezii despre timp
- poezii despre rouă
- poezii despre păsări
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.

