Cu mare fast
tăiam firele de păr cu oțelul ascuțit
din obraz în obraz pe lângă nasul
care mirosea vânt și flori la nevoie
mâna nu-mi tremura prea tare
auzeam cum cad pradă metalului
firele întărite de anii petrecuți
sub pielea moale de om al cărților
care stă zile întregi în altă lume
tăiam fir după fir fără să le număr
și eliberam pielea hotărâtă să respire
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.