Trec pe lângă
colții netezi expuși la soare
capul între umeri îl bag
în timp util să nu dau de gândit
duminicii burgheze pe sfârșit
simt răsuflarea rece pe strada
sumbră ca un ecou milenar
trec pe cealaltă parte a patului
când singurătatea mă copleșește
merg neauzit pe lângă speranță
ocolind clipele fericite cu grija
care coboară pe frânghii în noi
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre singurătate, poezii despre sfârșit, poezii despre fericire sau poezii despre Soare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.