Amici [Friends]
Ce bine e să zăbovesc
Sub un copac, colea!
Cerul zâmbind să îl privesc
Plecat asupra mea.
Iar soarele din depărtări
Prin frunze strecurat,
Să-mi dea ca mama sărutări,
Când mă băga în pat.
Să vină vântul pe furiș
C-o șoaptă de alint;
Căci chiar dacă nu-l văd fățiș,
Aripa lui o simt.
Pe lângă noi sunt mulți amici,
Chiar dacă nu îi știi,
Deci un copil să n-aibă frici,
Oriunde s-ar găsi.
poezie de Abbie Farwell Brown, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.