Gătită de plecare
Te-ascunzi în lacrima, din care,
Sub voal de umbre mă privești,
Gătită de înmormântare.
Te cheamă legile cerești...
Ți-e doliul ochiului altar,
Pe care îngerii-și apleacă
Chipul lor plâns, cuprins de jar,
Sorbind o lacrimă de apă.
Pe cruce-ai desenat cântări
Și-n loc de flori, geunchii pică
În rugi ce numai tu le știi...
Și uite, nu se mai ridică!
N-am cunoscut al tău calvar,
Prea de departe vin măicuță
Și-mi plec genunchiul la altar
Și-ți mângâi fruntea ta desculță
De gânduri mamă, de prezent
Și văd cum inima mă doare
Și focul arde permanent
De griji, de plâns și depărtare.
Acum, când trupul ți-este gol
Și lacătele-s ruginite,
Iertarea n-are nici un rol...
Mai mare-i dorul de părinte...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Rodica Nicoleta Ion. [Vezi și următoarele:
- poezii despre prezent
- poezii despre plâns
- poezii despre ochi
- poezii despre moarte
- poezii despre mamă
- poezii despre legi
- poezii despre inimă
- poezii despre iertare
- poezii despre gânduri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.