Portretul meu ar fi cam așa: foarte ciolănos; cu niște copite d-alea de cal de regiment, să plesnească pe rumân, să-i sară băiatului nasturii. Bătăios. Cu coarne ca de bivol pus pe fapte mari. Cam scârbos. Deschizând întotdeauna ușa cu umărul, nu cu mâna. Sau cu genunchiul. Dând din coate când trece pe lângă țipi simandicoși, dar dând din coate în așa fel încât să le rupă nasul. Fumând mult și în scârbă. Mergând spre cârciumă la braț cu dracul lui Nichita și cu dracul lui Tomozei. Foarte amic cu stewardesele, plimbându-se pe lângă aeroport. Din când în când, coborând spre Rucăr ajungând până la Brașov. Mai mult n-ar urca, pentru că e o oboseală să urci pe munți, iar în oraș e răcoare. Ar mirosi foarte mult a cramă. I-ar plăcea să se culce toamna pe frunze și nu ar intra în oraș decât cu pălăria trasă pe ochi și foarte rar, numai pe ploaie. Ar sta foarte mult pe Dunăre, creanga. Un tip necuviincios prin însăși existența lui.
citat celebru din Fănuș Neagu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu cunoaștem unde a fost publicat prima dată acest citat. Dacă știi, poți trimite o semnalare.
Cartea "Frumosii nebuni ai marilor orase" de Fănuș Neagu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.