Suflet pierdut
Priveam lumânările si florile aduse de voi
Priveam plângând trecutul și ne vedeam pe noi
Am fost prea fericiți în lumea noastră blândă
Acum v-am părăsit sunt doar o stea plăpândă.
Cand vântul bate-afară și-n jur e plin de șoapte
Eu iar vă vizitez, târziu, în miez de noapte
Aș vrea să intru-n casă dar sunt oprit de îngeri
Și iarăși am să plec învăluit în plângeri.
Am fost un suflet bun dar cu mii de păcate
Nici nu credeam că e, pedeapsă moarte
Aș vrea doar să vă spun să credeți în Cel sfânt
Ca veșnic să aveți, odihnă în mormânt.
poezie de Alin Ojog (4 decembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre vânt
- poezii despre trecut
- poezii despre suflet
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre plâns
- poezii despre odihnă
- poezii despre noapte
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.