Ploaia...
ploaia m-a agasat întreaga zi,
m-am ascuns din calea ei
chiar i-am ocolit bălțile,
totuși cu o răutate de copil răsfățat m-a încolțit,
nu am avut încotro "ho parsivo
dă-te la o parte
nu-ți pierde timpul cu mine,
du-te pe câmpii"
am spus eu falnic
ca un cocoș înaintea cuțitului,
ea grăbită ca o ploaie de vară
nici nu m-a privit,
cu nasul pe sus
așa mi s-a părut
a trecut meticuloasă pe lângă mine,
nu înainte de a-mi poposi pe frunte
pe haine,
după ce și-a desăvârșit lucrarea
a plecat
îngâmfată precum a venit.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ovidiu Cristian Dinică. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.