Mereu
Mereu sub vremuri și sub vreme,
C-un trai, din ce în ce, mai dur,
N-am timp de basme și poeme,
Căci trebuie, mereu, să-njur!
Ai noștri șefi se duc în lume
Să guste marele azur,
Eu nu am timp, nicicum, de glume,
Căci trebuie, mereu, să-njur!
Cum toamna-și pune pe alee
Tezaurul de aur pur,
M-aș pierde-o vreme, prin muzee,
Dar zilnic sunt forțat să-njur!
Cu dor nebun de poezie
Și de-al metaforelor șnur,
M-aș duce într-o librărie,
Dar trebuie, mereu, să-njur!
Mă știu onest, cu gând viteaz,
Dar, de un timp, privind în jur,
Mă prinde miezul nopții, treaz,
Că-s nevoit, mereu, să-njur!
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.