Dulce nebunie
Iubirea e un soi de nebunie,
Te pomenești zâmbind fără motiv,
Lumea întreagă-ți aparține ție
Și mergi pe drumul vieții instinctiv.
Iubirea-ți poate fi prieten fals,
Ce te înșală și îți joacă feste,
Plutești suav și dulce ca-ntr-un vals...
Deodată te trezești că... nu mai este!
Iubirea, taină a filosofiei,
Cu ea nu poți, fără ea nu se poate,
La inimă, culmea radiografiei,
La final, un morman de frunze moarte.
Degeaba lupți, te zbați, nu ai scăpare
Speri, rațiunea, de-ajutor să-ți fie,
Te va învinge, ca pe fiecare,
Iubirea, cea mai dulce nebunie!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.