Joc zaruri
cu zeii pe o bucată de cer
aruncat în vaduri de ape
limpezi încât poți stinge
dorul de zbor în amurguri
știm că zarurile sunt măsluite
dar jocul continuă cu ardoare
porumbițele se sting în nisipuri
după ce și-au făcut autocritica
privesc zarul aruncat pe o piele
de șarpe întinsă la sare
e mic ca un mesaj rătăcit de o babă
adormită pe banca din fața porții
toți trișează fără să facă gălăgie
zeii se întrec în giubușlucuri
zarurile iau diferite forme
au mecanisme cu telecomandă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.