Singur
Ferestrele gem zguduite
De vânt e un viscol afară!
Cum urlă, cum șuieră-n hornuri
Ce singur mă simt astă-seară...
Sunt singur și-mi vine în minte
Un biet îngeraș mititel,
Biet înger cu-aripile frânte
Și nimeni nu știe de el.
Își suflă în pumni, rătăcind
Pe străzile necunoscute
Nu-i nimeni să-i poarte de grijă,
Să-l mângâie, nici să-l sărute!...
poezie celebră de Șt.O. Iosif
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.