Cu ochi avizi, cu respirații fierbinți, se sileau să-l înfășoare pe tot, să-i ajungă mai repede la capăt. Limpede, subțire, Oltul pătrundea în ei, călăuzindu...
Cu ochi avizi, cu respirații fierbinți, se sileau să-l înfășoare pe tot, să-i ajungă mai repede la capăt. Limpede, subțire, Oltul pătrundea în ei, călăuzindu-i. Și ei urcau.
Erau trei bărbați și trei femei. Doar privirea le pîlpîia. Obrajii, crînceni, încremeniți, păreau pietre abia rupte din măruntaiele pămîntului de un cataclism și azvîrlite în înălțime, să se zdrobească de piscuri. Atît de cumplit urcau.
Geo Bogza în Cartea Oltului, Capitolul II Tragedii pe înaltul podiș
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.