Să știi dumneata, dragă Ancuța, că acest mazâl de la Bălăbănești, care se uita acum linistit la noi și grăiește așezat, a fost un om cum nu erau mulți în țar...
Să știi dumneata, dragă Ancuța, că acest mazâl de la Bălăbănești, care se uita acum linistit la noi și grăiește așezat, a fost un om cum nu erau mulți în țara Moldovei. Voinic și frumos și rău. Bătea drumurile, căutându-și dragostele; se suia la mănăstiri și cobora la podgorii. Si pentru o muiere care-i era dragă, își punea totdeauna viața. Așa om a fost, ș-a avut ibovnice cătră toate zările. S-adulmeca pe drumuri făra hodină si fără astâmpăr...
Mihail Sadoveanu în Hanul Ancuței - Fântâna dintre plopi (1928)
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.