Se-aud...
Se-aud în noapte
Vocile duhurilor ce au poposit
În camera de alături.
Centrul pineal și-a întins receptorii.
Un întuneric zguduitor
Ca un cutremur ivit
Din măruntaiele Căii Lactee.
În rest tăcere și teamă.
Nimic nu se mișcă în afara noastră.
Ușa întredeschisă așteaptă să iesă
Umbra lipsită de chip și de nume.
Ce este dincolo de noi?!
Tic... tac...
Și liniștea care vorbește.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.