Ca o mamă...
Mi-ai fost ca o mamă... mereu te cinstesc,
Tu viața ți-ai dus-o în iad pământesc...
Cu lacrimi, în taină, trei prunci ai crescut.
Credința în Tatăl ți-a fost veșnic scut.
Atâta durere în suflet ai strâns
Și iată, acuma, măicuță, te-ai dus.
În viață-ai luptat să trăiești cum se cade,
Dar toate-ale vieții sunt urme deșarte...
Simt lacrima-n gânduri cum pică... Și plâng.
E doliu... Și sora în brațe mi-o strâng.
Ce zi îngânată cu ploi și durere!
Dar tu nu mai poți găsi mângâiere...
Prea scumpă măicuță, așa te cinstesc.
Tu, pumn de țărână din lutul lumesc.
Îți cauți lumina. Ai plecat dintre noi,
Lăsându-ne trupuri, sub arcuri de ploi.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Rodica Nicoleta Ion. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.