Hotar
Vino, râul ne cheamă departe
armonizând dangăt solemn
spre largile-i cărări.
Ca-ntr-un ultim ritual
ne vom scutura aripile fumegânde
în blândă transfigurare.
Rama aurie se tânguie
în dansul ierburilor,
spre inima pietrelor adormite.
Albia de mătase
ne absoarbe, tot mai grăbită
spre noaptea căutării
depline.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.