Desculț prin lumină
Tăceri interogative,
arc întins peste sonatele disperării.
Azi, îmi asum gongul compromisului
și-aceste însingurări fără tine.
Privește ochiul ce se dilată aievea
în carnea din zid.
Târziu, m-ademenește într-un somn
sub o singură pleoapă.
Desculț prin lumină, mă-ncred
că absența ta e o rătăcire
necesară, îngăduită
pentru o fericire provizorie,
din care nimeni nu se-nfruptă.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.