Dar timpul vechi de căldărar...
Pe nicovală-n fum de jar,
Când bate foile de-aramă,
De sub ciocan parcă răsar
Galopuri care-n stepă-l cheamă...
Dar timpul vechi de căldărar
Pierdut e-ades sub coviltire
De pe căruțele ce rar
Mai poartă-a șatrei rătăcire.
Iar azi iubiri de drum dispar
În cer croit din foi de-aramă,
Născut pe-un fier din care sar
Micuțe stele fără mamă.
Un cer întors este acum
Căldarea lui, care-n adâncuri,
Adună rătăciri de drum,
Cu-ai șatrei cai fără oblâncuri...
poezie de Pavel Lică din Sunt rom, țigan de vreți, dar OM
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Pavel Lică. [Vezi poezii despre timp, poezii despre stele, poezii despre naștere, poezii despre mamă, poezii despre iubire, poezii despre fier sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.