Ești eminentul
Negreșit, undeva ni se inventariază
clipa în care, singuri
învățăm să înlocuim,
să ștergem la nevoie
dioptriile zilei.
Zodiacul așterne ispita
în palme de rouă.
Noaptea se-nconvoaie în chenarele
așteptării.
Fluierând a pagubă
arunc în latul drumului
cu castanele acelui octombrie
ce mi-a zdrențuit sufletul.
Prin râsul despletit al lumii
Nimic nu se mai leagă
știu,
accepți sentimentalismele
numai sub zorzoanele trufie.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre învățătură
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre râs
- poezii despre rouă
- poezii despre pagubă
- poezii despre optică
- poezii despre noapte
- poezii despre lentile
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.