Gustul mierii de albină
Am umblat din floare-n floare...
Mierea bună să -mi adun,
Dar... in timp... floarea dispare
Și -n jur... toți mă cred nebun.
Mi-am pus lista pe-un perete
Și-am făcut un inventar.
Dar cu timpul am regrete
Miere... am... doar in pahar.
Ciufulit de vremuri grele
Și străpuns de amintiri
Mi-au rămas visele mele
Culegând pe trandafiri.
Trandafirii vieții noastre
Cu spini răi... nenumărați.
Ce-au plecat sus către astre
Sau... acuma sunt uscați.
Gustul mierii de albină
A fost dulce l-an'ceput.
Dar acum... știu am o vină
Tinerețea mi-am pierdut.
Și număr... speranțe goale
Parcă sunt un oropsit.
Dar caut cu disperare
Gustul mierii de albină...
Ce acum m-a părăsit.
poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.