Lipsuri cu alb
mi-am frânt arcul piciorului
nu pot urca piramide
mănânc semințe și nuci
/hrana unei păsări fără nume
care îmi ține calea/
libertatea are lipsuri
cu alb pe margine
eu am câteva apucături
suflu în buline
și dezleg ciudățenii
o boală din bumbac
îmi cere iertare
sunt vinovată
de mai multe ori
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.