Aș vrea...
Aș vrea să mă dezbrac
de piele,
în clipa plină de durere!
această senzație stranie
apare din sentimente certe,
spunându-mi clar
că pielea-i doar un înveliș,
ce ține strâns și-încorsetat
al meu suflet supărat,
ce-ar vrea să zburde
peste poienile cerurilor,
ținându-se de mână cu inima lor,
ce pată roșie i-ar da
și norii gri ar lumina!
aștern pe-o pagină din piele
imagini calde, din Lumină,
ce cad pe-o muchie terestră
și-o integrează-n infinit!
Aș vrea să mă dezbrac de piele,
de haina ce ține strâns
niște organe prea cuminți,
ce își doresc să fie independente,
să poată zbura spre luminiș,
conduse de sufletul-pereche!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.