De moș Nicolae
Mi-am pus ghetuțele în prag
În așteptarea moșului cel drag
Și anul ăsta, chiar de-am fost cuminte
Moșul meu va veni ca înainte
Și îmi va pune în ghetuțe, iar,
Dulciuri, așa, ca-n fiecare an.
Și chiar și-o nuielușe buclucașă,
Care să-mi fie, la năzbâtii, nașă.
El, toată noaptea știu c-a alergat,
La porți închise poate a strigat.
Dar eu, că a venit, îi mulțumesc
Cu fapte bune am să-l răsplătesc.
Cu o poveste, ori o poezie,
Un brad, sau o steluță de hârtie...
Sunt un copil și dacă a venit,
E fiindcă viața toată l-am iubit.
Mai sunt copii săraci, bolnavi și goi...
El vine și la ei ca și la noi.
Le-aduce haine, jucării, mâncare.
E-un moș bătrân, bătrân, cu suflet mare.
Și îi ferește veșnic de dușmani
Pe pruncii lui Iisus, goi și sărmani.
Slujește-n Ceruri ca un heruvim,
Întru iubirea de copii. Amin!
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.