Mare portugheză
O, mare salină, apele tale-s sărate
Și de lacrimile Portugaliei! Atâtea mame-îndurerate
Au plâns, iar mareea ispitea pe fiecare marinar!
Câți feciori ți-au cerut clemență, dar în zadar!?
Câte fete-au murit fecioare, scrutând zarea-albastră,
Pentru ca tu să fii, o, mare, marea noastră!
A meritat? A meritat, cum merită orice-încercare
Atâta timp cât sufletul e îndrăzneț și mare.
Oricine trece dincolo de Capul Bojador
Trebuie s-accepte durerile nepăsător.
Domnul a-împânzit cu primejdii și-abisuri marea
Dar a făcut-o oglinda cerului, i-a-împrumutat culoarea.
poezie de Fernando Pessoa, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.