Doi bogați
M-a dus avarul să-mi arate
Întregul său tezaur,
Și mi-a deschis o ladă plină
Cu aur... aur... aur...
Privindu-mă cu ochi ironici
Mi-a zis: "Arată-mi mie
Și tu, acum, dacă se poate,
Atâta bogăție!"
Atuncia, ca să-mi sting în suflet
Sarcazmul și amarul,
Și să-i arăt că de cât mine
E mai sărac avarul;
L-am dus grăbit spre locuința,
Spre raiul dragei mele,
Și-am zis avarului: "Privește
Furiș printre perdele!"
El s-a uitat: pe-o pernă albă
Dormea iubita dusă,
Și-n jurul ei plutea un farmec
De liniște nespusă...
Ne-am dus în urmă fiecare
Spre scumpul său tezaur:
Eu la iubita mea, - Avarul
Spre lada lui cu aur...
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.