Granița cerului
suntem într-un loc unde nimeni
nu a mai fost până acum
ne aflăm chiar în acea zonă
în care timpul și spațiul se destramă
unde liniile de forță
sunt distorsionate și totul
este confuz și sfărâmat
orașul
orașul
orașul îngerilor zăcea în ruine
norii albi ai distrugerii
acopereau turnurile mândre
și parcările și șoselele
nu se mai vedeau
ținea arcul în mână
și
și
aștepta comanda cu spatele lipit
de peretele metalic
ușa depresurizatorului se trânti
de perete și vălătucii de fum
au intrat prin deschizătură
lemnul s-a îndoit sub tensiunea
strânsă de forța lui
săgeata a șuierat ascuțit
a fulgerat o vietate
a mai încordat arcul de două ori
trei umbre zăceau
zăceau
zăceau
în fum și totul a fost o vânătoare
o simplă vânătoare
o simplă
vor fi ridicați de spațiali
dezmembrați și topiți
vor veni câinii întunericului
cu navele lor destul de reduse
ca dimensiuni și luptele se vor relua
orașul îngerilor o să dispară
arcul se încordă și săgeata
luminoasă țâșni spre motocicleta cu ataș
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vasile Culidiuc. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.