Ninge flămând...
E noapte și ninge
și-mi caut liniștea în ceaiul de soc
mai cred că-n orice-mbrățișare poți spune și nespusul
dacă-ntr-o zi, bucăți din mine se vor lipi la loc?
nu cred că mai pot, așa trăi
privind mereu spre ușă
nici timp nu mai am să mă nasc
inimile au și timpan și mănușă
pot să mai cred în a doua venire a ta?
ninge flămând și mă-nclin
palmelor ce-mi sângerează
trece-mi peste coaste un fir de mătase!
e prea multă beznă în noaptea îmbrăcată în in...
dar tot te aștept... așa
încorsetată de gânduri, în rochia mea albă...
poezie de Daniela Pârvu Dorin din VOLUM IN PREGATIRE, Poeme de duminica (22 ianuarie 2021)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.