Unde e casa?

Din fiecare casă sunt gata să plec
sub al oglinzilor tainic înec,
pot pleca oriunde, dar mai ales nicăieri
ori, poate sub arcada zilei de ieri.
Gol, zvârlit în frigul cumplit
Daţi-mi măcar poeziile cu care-am venit,
desperecheate, purtate, oricum,
daţi-mi sonetele mele de fum!
Daţi-mi măcar de pe margini de farfurii,
rimele ultimei poezii
şi daţi-i poetului, din blidul de prânz,
fructele ce pentru voi le-a plâns!
Unde e casa
cu paşii din urmă şi cu mireasa,
gata din drum să mă-ntoarne?
O simt şi de lacrimi
mi se albeşte
Scheletul, sub carne...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!